După cum indică cronologia prezentată aici, Uniunea Europeană a dezbatut public despre strategia sa privind inteligența artificială începând din anul 2018, când a lansat Strategia Europeană pentru AI, implicând peste 4.000 de actori într-o dezbatere asupra implicațiilor sociale ale IA.
În urma acestui demers, Comisia a constituit un Grup de Experti pentru elaborarea Ghidurilor privind Inteligența Artificială. Acest abordare „la nivelul întregii societăți” merită să fie subliniată în mod special. Deși inițiativa a fost dusă înainte de Comisia Europeană, în calitatea sa tradițională de unică propunătoare a legislației, dezvoltarea abordării UE privind IA a fost, fără îndoială, un proces de consultare multi-stakeholder cu tehnologi, cercetători, eticieni, lideri de afaceri, precum și cu decidenți la toate nivelurile guvernamentale.
Aceste activități au culminat într-o serie de declarații strategice, inclusiv „Ghidurile Etice pentru IA ” din 2019 și Cartea Albă publicată în 2020. Cartea Albă a generat dezbateri publice ample, iar Comisia a primit mai mult de o mie de contribuții de la o gamă largă de segmente ale societății europene, cuprinzând mediul de afaceri, universitățile și ONG-urile. În cele din urmă, Cartea Albă a pus bazele Regulamentului propus pe 21 aprilie 2021.
Aceasta a stabilit viziunea pentru IA în Europa ca un „ecosistem al excelenței și al încrederii”, urmărind, în loc de o abordare bazată pe drepturi, o abordare proporțională, axată pe riscuri. Cartea Albă, care avea inițial 25 de pagini, s-a transformat într-un regulament de 108 de pagini, fără a include diferitele documente anexe. Ceea ce merită remarcat în ceea ce privește modul în care conținutul Cartii Albe a modelat dezvoltarea noii politici este angajamentul ferm de a asigura încrederea publicului, punând accent pe cele șapte cerințe cheie:
- autonomia și supravegherea umană;
- robustețea și siguranța tehnologică;
- protecția vieții private și guvernanța datelor;
- transparența;
- diversitatea, non-discriminarea și echitatea;
- bunăstarea socială și a mediului;
- precum și responsabilitatea.
Fără încredere, nu va exista adoptare masivă a tehnologiilor de IA, pe care UE speră să le vadă crescând în inovație și competitivitate, menținând în același timp valorile europene. Mai jos sunt sintetizate componentele esențiale ale regulamentului propus.
Cadrul legalul adoptă o abordare „proporțională și bazată pe riscuri”, care asigură o reglementare mai strictă pentru tehnologiile de IA care reprezintă un risc mai mare pentru viețile noastre.
Cadrul împarte utilizarea IA în următoarele patru categorii:
- aplicațiile cu „risc minim sau deloc”, care sunt permise fără restricții;
- aplicațiile cu „risc limitat”, care sunt supuse obligațiilor de transparență;
- aplicațiile cu „risc ridicat”, care „interferă cu aspecte importante ale vieții noastre”, care sunt subiecte la mai multe obligații diferite, inclusiv verificări pentru a asigura date de antrenament imparțiale și de calitate ridicată, precum și supraveghere suficientă în cadrul proiectării și implementării sistemului;
- și, în final, aplicațiile care „utilizează tehnici subliminale pentru a cauza prejudicii fizice sau psihologice unei persoane”, care ar fi interzise în totalitate.
Astfel, UE insistă ca Regulamentul să fie proporțional și să stabilească criterii clare pentru a diferenția AI-ul inofensiv și benign de aplicațiile cu risc ridicat, aplicând cele mai stricte reguli doar pentru AI-ul cu risc ridicat, în timp ce restul rămân directive voluntare, neobligatorii.
Acest lucru va preveni suprasolicitarea antreprenorilor sau îngreunarea inovației prin cerințe complexe și nesigure, precum și costuri de conformitate. UE dorește în special să evite să fie „excesiv de prescriptivă” sau să impună o povară disproporționată întreprinderilor mici și mijlocii (IMM). Unul dintre aspectele cele mai inovatoare ale legislației, care reflectă angajamentul de a promova capacitatea IMM-urilor de a utiliza AI, este instrumentul sandboxului reglementar:
„Obiectivele sandbox-urilor reglementare ar trebui să fie promovarea inovației în domeniul IA prin crearea unui mediu controlat de experimentare și testare în faza de dezvoltare și pre-comercializare, cu scopul de a asigura conformitatea sistemelor inovatoare de IA cu acest Regulament și cu alte acte legislative relevante ale Uniunii și ale statelor membre.„
Acest element reprezintă încă o încercare a UE de a încuraja IMM-urile să inoveze, în același timp asigurând respectarea reglementărilor. Așa cum a comentat Anu Bradford: „Statele Unite și China au fost cele care au fost pionieri în domeniul inovației și lideri în investițiile în AI, dar acest reglementare încearcă să readucă UE în joc. Încearcă să echilibreze ideea că UE trebuie să devină o superputere tehnologică și să se implice pe scena globală alături de China și Statele Unite, fără a compromite valorile europene sau drepturile fundamentale”.
Confidențialitatea a fost considerată unul dintre elementele normative esențiale în discuția de mai sus despre etică și IA, astfel că este imperativ să subliniem avantajul reglementar al UE în acest sens. Confidențialitatea reprezintă un drept fundamental garantat de Carta Drepturilor Fundamentale, consfințit și aplicabil prin lege prin intermediul tratatelor UE; astfel, GDPR va rămâne relevant, la fel ca o serie de acte legislative existente ale UE privind siguranța și responsabilitatea produselor, protecția consumatorilor, precum și măsurile și mecanismele de protecție pentru egalitatea rasială și de gen.
De fapt, „GDPR ar putea deveni un avantaj comparativ unic pentru UE atunci când vine vorba de a-și îndeplini ambițiile de a deveni lider în domeniul ‘IA de încredere’”.
În plus, reglementarea privind inteligența artificială a UE trebuie înțeleasă ca fiind parte integrantă a strategiei digitale mult mai ample, anunțată în 2017. Actul de Servicii Digitale (DSA – Digital Services Act), Actul privind Piațele Digitale (DMA) și strategia de date încearcă să reorienteze strategia industrială a UE, astfel încât să fie adaptată atât transformărilor verzi, cât și celor digitale, luând în considerare, în același timp, noile realități geopolitice și economice ale sistemului internațional al secolului XXI.
Strategia digitală mai largă a UE se bazează pe Directiva privind comerțul electronic, adoptată în 2000 ca cadru juridic fundamental pentru serviciile digitale în UE. Actul de Servicii Digitale, Actul privind Piațele Digitale, Strategia de Guvernare a Datelor, Actul privind Datele, se construiesc pe platforma Directivei privind comerțul electronic, alături de Legea privind Inteligența Artificială, cu mecanisme concrete menite să realizeze obiectivele UE privind transformarea digitală până în 2030.
Legislația privind inteligența artificială nu este doar o componentă majoră a transformării digitale a UE, ci este, de asemenea, intrinsec legată de legislația suplimentară propusă. Aceste acte legislative și inițiative vor consolida cu siguranță potențialul UE de a deveni un lider global în domeniul inteligenței artificiale, chiar dacă nu neapărat prin forța tehnologică, ci, fără îndoială, prin puterea sa regulativă și normativă.